Move it

Cand ti-e lumea mai draga, dintr-o data te trezesti ca ceva nu merge ca tocmai rupt din rai. Si daca cu o zi inainte auzeai doar fosnet de frunze si curs de ape... azi auzi furtuna venind.
De fapt furtuna venea de mult, dar nu o auzeai tu. E chiar amuzant cand te gandesti ca sunt momente in care esti in furtuna dar habar nu ai de asta. Te uiti in dreapta si in stanga, te uiti in jos si apoi in sus...si-ti ramane privirea in sus si te intrebi: „ce-i asta?”
Si mai hazliu... urmatoarea intrebare ar putea fi „de ce?” si urmata cel mai probabil de „de ce eu?”. Iar in cazul in care chiar esti un visator iti nazare intrebarea „de ce tocmai mie?” sau „de ce numai mie?”
Se intampla toate.. nu numai mie, nu numai tie...tuturor.
De ce sa te intrebi atatea? Cu ce te ajuta pe tine in plina furtuna sa stii de ce numai tie? Sau chiar crezi ca numai tie?
Tu crezi ce spui?
Crezi ca se poate ca din multimea de suflete toti sa auda viori si numai tu contrabas?
Nu-ti mai pune atatea intrebari, mai degraba opreste furtuna, iesi din ea...o sa ai timp sa te gandesti dupa asta.
Ai grija, poti sa ajungi sa iti placa zgomotul furtunii si sa nu il mai auzi sunetul vietii.

Timpul trece...tic-tac, tic-tac...

„De ce tocmai tu” sa ramai prins in furtuna?